Protejarea patrimoniului cultural și spiritual al Maramureșului, în special a bisericilor de lemn, a fost tema principală a ședinței extraordinare a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Maramureș, convocată de prefectul Rudolf Stauder. La reuniune au participat Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, părintele Florin Fodoruț, vicar general al Episcopiei Greco-Catolice de Maramureș, membrii CJSU, reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în domeniu, precum și reprezentanți ai mass-media.
În deschiderea ședinței, prefectul Rudolf Stauder a subliniat că Maramureșul este recunoscut la nivel național și internațional pentru patrimoniul său spiritual și cultural, iar protejarea acestuia reprezintă o responsabilitate comună a autorităților și a cultelor religioase. Acesta a evidențiat necesitatea unor măsuri eficiente pentru prevenirea incendiilor la lăcașurile de cult din lemn și a insistat asupra colaborării permanente dintre instituțiile publice, reprezentanții cultelor și comunitățile locale.
Județul Maramureș deține unul dintre cele mai valoroase patrimonii ecleziastice din România, cu opt biserici de lemn înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO și alte 98 de biserici vechi din lemn inventariate, dintre care 97 figurează pe Lista Monumentelor Istorice.
În cadrul ședinței s-a propus înființarea unui grup de lucru interinstituțional, coordonat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Gheorghe Pop de Băsești” Maramureș. Din acesta vor face parte reprezentanți ai Consiliului Județean Maramureș, Instituției Prefectului, Inspectoratului de Poliție Județean Maramureș, Direcției Județene pentru Cultură, ai cultelor religioase și ai administrațiilor publice locale.
În următoarele 30 de zile, grupul de lucru va realiza o evaluare completă a vulnerabilităților și factorilor de risc existenți la bisericile de lemn. Vor fi analizate accesul autospecialelor de intervenție, existența și funcționarea hidranților, starea instalațiilor electrice, sistemele de supraveghere audio-video și instalațiile de protecție împotriva trăsnetelor. Pe baza concluziilor, deficiențele vor fi ierarhizate în funcție de gradul de risc, urmând să fie stabilite măsurile necesare pentru remedierea acestora și identificarea surselor de finanțare.
Pe ordinea de zi a ședinței s-a aflat și problema utilizării necontrolate a apei potabile în contextul schimbărilor climatice, în special în localitățile care administrează sisteme proprii de alimentare cu apă. Participanții au analizat măsurile necesare pentru utilizarea responsabilă și sustenabilă a resurselor de apă, astfel încât să fie prevenite situațiile de deficit și să fie asigurată continuitatea alimentării cu apă a populației.
