Bune intenții, nepăsare sau neputință?
Tranziția municipiului Baia Mare spre un stil de viață modern și ecologic s-a blocat lamentabil în jurul noilor insule ecologice digitalizate. Promis ca o soluție revoluționară care să înlocuiască vechile pubele pentru deșeuri, noul sistem de colectare a deșeurilor cu cartelă a reușit, în realitate, să creeze mai mult disconfort și haos decât platformele clasice. În loc de străzi curate, băimărenii se trezesc zilnic înconjurați de adevărați munți de gunoaie, chiar sub ferestrele propriilor blocuri.
În mediul online, zeci de persoane reclamă zilnic eșecul acestui proiect – pe bună dreptate am putea spune. Pozele postate de internauți arată cum, efectiv, nu mai poți trece pe trotuar din cauza deșeurilor abandonate.
Cetățeni vs. Primărie – cine are dreptate?
Administrația publică locală a investit în acest mega-proiect o sumă considerabilă: 24.066.614 lei, bani proveniți în cea mai mare parte din fonduri europene prin PNRR. Pentru acești bani, în oraș au fost prevăzute să fie amplasate 200 de module moderne și digitalizate (110 insule supraterane Tip 1, 70 insule Tip 2, 20 platforme îngropate). Din păcate, realitatea din teren arată că planificarea de pe hârtie nu are nicio legătură cu implementarea practică, iar managementul acestui proiect s-a dovedit a fi un eșec răsunător.
Marea problemă a acestor „clopote” inteligente apare în momentul în care ele se umplu sau sistemul electronic nu funcționează. Adesea, cartelele de acces distribuite de primărie nu funcționează, lăsând cetățenii de bună-credință cu sacul de deșeuri în mână. Confruntați cu uși blocate sau cu recipiente deja pline, oamenii abandonează deșeurile direct pe trotuar sau lângă containere. Ca un efect de domino, platformele smart devin astfel rapid focare de infecție.
Pe lângă disfuncționalitățile tehnice, sistemul este extrem de vulnerabil în fața vandalismului. Containerele care ar trebui să fie securizate sunt deschise cu ușurință de
către oamenii străzii, care folosesc chei potrivite sau improvizații pentru a pătrunde în interior. Rezultatul este un peisaj de nedescris: resturi menajere împrăștiate pe zeci de metri pătrați, un miros insuportabil și un mediu propice pentru șobolani și insecte.
„E pare ca nu e nimeni curios de atatea sesizari si plangeri…” – a transmis Steluța Szakacs
Această gestionare defectuoasă generează o gravă problemă de mediu și un disconfort major pentru locuitori. În loc să crească rata de reciclare, Baia Mare riscă să fie îngropată în deșeuri nesortate, lăsate în ploaie și vânt. Investiția de 24 de milioane de lei pare acum doar o cheltuială inutilă, care a înlocuit o problemă veche cu un coșmar, demonstrând că tehnologia fără o strategie reală de întreținere și golire la timp este complet inutilă.
„Așa e peste tot în oraș!” – a comentat Lenuta Ilut
Autoritățile se apără și acuză lipsa de educație. În mod cert societatea are și astfel de cetățeni, problema însă este una de sistem, care cauzează același tip de probleme în toate colțurile orașului. Întrebarea firească care se pune este una retorică: și în alte orașe există astfel de insule ecologice digitale, cu toate acestea, nicăieri nu vezi astfel de imagini dezolante. Cum se explică acest fapt?
„Puneți citeva tomberoane cu capac în caz ca nu se deschid acestea si o sa constatati ca gunoaiele nu sunt pe jos” – a scris Angela Pidut
