Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, împreună cu inspectori din cadrul Direcției Regionale Antifraudă Fiscală 6 Oradea și inspectori ISCTR, au desfășurat miercuri, 2 septembrie, o acțiune de control pe raza localităților Cicârlău, Ardusat, Mireșu Mare și Lucăcești. Razia a vizat prevenirea și combaterea ilegalităților legate de transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat, precum și din domeniul exploatării și comercializării agregatelor minerale și a cerealelor.
În cadrul filtrelor rutiere organizate pe arterele principale din zonă, echipele de control au oprit și verificat 18 autoutilitare care transportau agregate minerale și mărfuri cu risc fiscal. Pentru neregulile descoperite, polițiștii au aplicat trei sancțiuni contravenționale în valoare totală de 40.000 de lei. Ca măsură complementară, s-a dispus imobilizarea a trei autovehicule.
Fimă cercetată penal pentru evaziune fiscală la Lucăcești
Controalele s-au extins și la sediile unor agenți economici. În urma verificărilor efectuate la patru operatori economici din localitatea Lucăcești, polițiștii au constatat o infracțiune de evaziune fiscală. Una dintre firme este suspectată că a omis înregistrarea în contabilitate a tuturor operațiunilor comerciale derulate cu agregate minerale.
În cauză a fost întocmit un dosar penal, cercetările fiind continuate sub coordonarea procurorului de caz pentru stabilirea întregului prejudiciu. Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean precizează că astfel de acțiuni de verificare și control vor continua și în perioada următoare pentru asigurarea unui climat de legalitate în mediul de afaceri.
O problemă cronică în județul Maramureș
Exploatarea ilegală sau la limita legalității a agregatelor minerale (balast, nisip, pietriș) reprezintă o problemă cronică în județul Maramureș, aflată constant în atenția Gărzii de Mediu, a Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) și a Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ).
Cele mai multe probleme se înregistrează în bazinele hidrografice ale marilor râuri din județ: Bazinul Someșului, Bazinul Lăpușului, Valea Izei și Valea Vișeului.
Infracțiunile și abaterile din acest sector îmbracă de obicei câteva forme recurente. Firmele obțin avize de mediu/gospodărire a apelor sub pretextul unor lucrări de „decolmatare” sau „regularizare” a albiei râurilor, însă în realitate efectuează excavări masive de agregate minerale comerciale.Operatorii care dețin licență legală sapă în afara limitelor geografice atribuite sau extrag cantități mult mai mari decât cele declarate și platite prin redevențe.Decopertarea terenurilor agricole din lunca Someșului și transformarea lor în gropi de excavare/lacuri improvizate fără autorizație de schimbare a categoriei de folosință.Excavări efectuate noaptea sau în weekend pentru a evita controalele inopinate.
Atentat asupra fântânilor
Când o balastieră adâncește artificial albia minoră a unui râu sau sapă adânc în terasele riverane, râul acționează ca un dren natural. Apa din acviferul freatic din jur se scurge mai rapid spre albia adâncită, determinând scăderea dramatică a nivelului apei subterane pe o rază de câțiva kilometri.
Cel mai direct și resimțit efect de către populație este secarea fântânilor. În satele din proximitatea balastierelor ilegale, gospodăriile rămân fără apă potabilă sau pentru irigații, fiind forțate să investească sume considerabile în foraje de mare adâncime sau să depindă de rețele publice de aducție, acolo unde acestea există.
Exploatarea necontrolată alterează profilul de curgere al râului. Apare așa-numita eroziune regresivă: apa capătă o viteză mai mare de curgere, ceea ce duce la prăbușirea malurilor în amonte, dezgolirea fundațiilor podurilor, ale digurilor și ale altor construcții hidrotehnice, crescând totodată riscul de inundații la viituri.
[…] publicat la începutul lunii septembrie, „MAFIA BALASTIERELOR a secat fântânile din Maramureș”, a provocat, cum era de așteptat, numeroase reacții din partea cititorilor. Prin […]