A apărut numărul pe aprilie al revistei de cultură „Nord Literar”, care aduce în fața cititorilor un sumar bogat, reunind nume importante ale literaturii române contemporane și reflecții critice asupra unor volume și autori de referință.
Într-un nou eseu din ciclul „Răspunsuri/răspunderi”, Irina Petraș explorează relația dintre aventură și cotidian, considerând că „în interesul pentru relația posibilă între aventură și cotidian am văzut motivată apropierea prozei scurte de proza polițistă”.
Luna aprilie a marcat și aniversarea a 90 de ani de viață ai criticului literar Grigore Grigurcu, prilej pentru Gheorghe Pârja de a rememora momentul în care acestuia i-a fost decernat Premiul „Nichita Stănescu” la Desești. Totodată, Gheorghe Pârja oferă cititorilor un tablou sentimental dedicat poeților maramureșeni Dan Botta și Emil Botta.
În paginile revistei, Horia Bădescu semnează un eseu elegant despre „Zgomotul de fond al derizoriului”, iar iubitorii de poezie pot descoperi versuri semnate de Lucian Vasiliu, în rubrica „Orfeu”, însoțite de parodia realizată de Lucian Perța.
Dana Buzura-Gagniuc conturează portretele literare ale lui Ioan Moldovan, Anca Irina Ionescu și Cornel Munteanu, în contextul unor recente evenimente omagiale, oferind totodată detalii despre manifestarea dedicată aniversării lui Gheorghe Pârja. La rândul său, Gheorghe Glodeanu realizează un portret universitar al profesorului băimărean Cornel Munteanu.
În zona criticii literare, Mircea Popa analizează volumul lui Ovidiu Pecican, „Istoria culturii române de la origini până în secolul al XVI-lea”, iar Delia Muntean semnează cronica dedicată cărții Imeldei Chința, „Destine și poeme. Recviem interpretativ”, despre care afirmă că reprezintă „o întâmpinare dinăuntru a cărților vizate”.
Despre poezia lui Gheorghe Mihai Bârlea, Daniela Sitar-Tăut consideră că aceasta „devine un sigiliu al ființei, un loc de trecere între eros și thanatos”, analizând volumul bilingv „Doar împreună. Alte sigilii / Solo juntos. Otro sellos”.
La pagina „Cuvinte din exil”, Mihaela Albu îl readuce în atenție pe scriitorul Constantin Eretescu, iar Gavril Ciuban propune o incursiune în poezia lui Vasile Latiș, care îi oferă „strania senzație că timpul gândit de autor este reversibil”.
Poetul Flaviu Claudiu Mihali revine în actualitate cu volumul „Cicatrici”, despre care Nicolae Scheianu afirmă că „vine dintr-o minte lucidă și dintr-o sensibilitate uneori extremă”. Tot Flaviu Mihali semnează și relatarea unei întâlniri dedicate poeziei, desfășurate alături de românii de dincolo de Tisa.
Noua apariție editorială a Rodicăi Brad-Păuna, „Transatlantice”, este analizată de Raluca Hășmășan, care observă că „toate instantaneele din fișierul de amintiri ale spațiului exterior au corespondență emoțională în spațiul interior”.
Numărul din aprilie este bogat și în poezie, incluzând creații semnate de Constantin Cubleșan, Eugen Boieru (Serbia), Codruța Vancea, Loredana Hoza și Ștefan Aurel Drăgan.
Revista mai cuprinde eseul lui Viorel Igna, „Emanuele Severino și nihilismul”, aforismele lui Ionuț Caragea, proză semnată de Andra Mânzat și cronica Antoniei Bodea la romanul „Zaraza” de Ion Dulugeac.
La pagina dedicată autorilor străini, Emanuela Bușoi traduce din lirica poetului și scriitorului francez Alexandre Leboeuf.
Poemul lunii este semnat de Gheorghe Pârja, iar ilustrația aparține artistului plastic Petru Lucaci, care oferă și un text explicativ despre lucrările reunite în colecția „Clarobscur”.
