Potrivit celui mai recent raport privind evoluția inflației, rata anuală a inflației este estimată să crească în trimestrul al II-lea din 2026 peste nivelurile prognozate anterior, în principal ca efect al scumpirii combustibililor, pe fondul majorării accentuate a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
La aceste evoluții se vor adăuga efectele de bază nefavorabile de pe segmentul energiei, precum și influențele generate de liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și de eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază.
Conform prognozei, rata anuală a inflației va înregistra însă o corecție descendentă importantă în trimestrul al III-lea din 2026, odată cu epuizarea efectelor directe produse de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice, precum și a impactului majorării cotelor de TVA și a accizelor.
Ulterior, inflația va continua să scadă gradual și este estimat că va reintra în trimestrul al III-lea din 2027 în interiorul intervalului țintei stabilite de Banca Națională a României, pe fondul intensificării presiunilor dezinflaționiste generate de deficitul de cerere agregată.
Raportul arată că acest deficit s-a adâncit peste așteptări în ultimul trimestru din 2025 și este anticipat să continue să crească în prima jumătate a anului 2026, în contextul măsurilor de consolidare bugetară și al crizei energetice globale.
Totodată, sunt semnalate incertitudini ridicate privind măsurile ce ar putea fi adoptate pentru continuarea consolidării fiscale, în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și cu procedura de deficit excesiv.
Riscuri importante pentru activitatea economică și evoluția inflației provin și din conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală, care pot afecta puterea de cumpărare a populației, activitatea companiilor și costurile de finanțare, inclusiv prin influențarea percepției de risc asupra regiunii.
În acest context, raportul subliniază importanța absorbției și utilizării fondurilor europene, în special a celor din Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru susținerea economiei și implementarea reformelor structurale, inclusiv a tranziției energetice.
De asemenea, relevante pentru evoluțiile economice viitoare rămân deciziile de politică monetară adoptate de Banca Centrală Europeană și Federal Reserve, precum și măsurile luate de băncile centrale din regiune.
