Actorul clujean Bogdan Bob Rădulescu a publicat o postare amplu distribuită pe rețelele sociale, devenită virală, în care critică vehement persoanele care adoptă astăzi un discurs pro-Putin, pe care le compară cu „cozile de topor” din anii ’50, responsabile de instaurarea și consolidarea regimului comunist în România.
În mesajul său, actorul pornește de la ideea că „oamenii nu se schimbă, doar se repetă” și face trimitere la perioada de început a comunismului, când represiunea împotriva elitelor – intelectuali, profesori și susținători ai Marii Uniri – ar fi fost pusă în practică, în opinia sa, de cetățeni români care au servit noul regim, nu doar de structurile sovietice.
Rădulescu îi descrie pe aceștia drept „cozi de topor”, persoane provenite din medii vulnerabile social sau educațional, care, odată ajunse în poziții de putere, ar fi contribuit la suprimarea libertății de exprimare și a spiritului critic.
În continuarea mesajului, actorul face o paralelă cu prezentul, invocând figuri publice și susținători ai discursului pro-rus, pe care îi acuză că promovează poziții favorabile președintelui rus Vladimir Putin și că adoptă un comportament agresiv în spațiul public.
Postarea sa a fost publicată în contextul reacțiilor generate de participarea senatoarei Diana Șoșoacă la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, unde aceasta l-a elogiat pe Vladimir Putin. Ministerul Afacerilor Externe a catalogat acel gest drept o abatere de la poziția oficială a României și a Uniunii Europene privind războiul din Ucraina.
Cunoscut pentru proiecte artistice precum „Epic Show”, pentru activitatea la Teatrul Național din Cluj-Napoca și pentru implicarea în inițiative civice, Bogdan Bob Rădulescu utilizează frecvent rețelele sociale pentru a-și exprima poziții privind statul de drept, corupția și responsabilitatea civică, precizează stiriletransilvaniei.eu.
În acest context, mesajul său se înscrie într-o serie mai amplă de intervenții publice în care actorul atrage atenția asupra pericolului revenirii unor tipare autoritare în discursul public, subliniind riscul normalizării mesajelor pro-regimuri dictatoriale și al intoleranței față de opiniile divergente.
