Senatorul PNL de Maramureș, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, se opune scenariilor de reorganizare administrativ-teritorială care ar presupune desființarea județului Maramureș și absorbția acestuia într-o structură regională condusă de la Cluj-Napoca. Într-o declarație politică pe tema reformei administrative vehiculate de reprezentanți ai PSD, parlamentarul propune o alternativă: menținerea județului și analizarea constituirii unui „Maramureș extins”, cu centrul administrativ la Baia Mare.
Una dintre variantele discutate în spațiul public pentru reducerea numărului de județe pornește de la circumscripțiile celor 15 curți de apel din România, scenariu în care Maramureșul ar fi arondat Clujului. Senatorul liberal consideră că suprapunerea hărții administrative peste cea a instanțelor judecătorești încalcă principiile constituționale ale descentralizării și autonomiei locale.
„Faptul că Maramureșul se află în circumscripția Curții de Apel Cluj nu înseamnă că trebuie să devină o anexă administrativă a Clujului. Competența teritorială a unei instanțe nu conferă unui oraș autoritate administrativă asupra județelor din circumscripția acesteia. Justiția are propria organizare, administrația publică are propriile principii, iar comunitățile au dreptul la o organizare care să răspundă nevoilor lor reale”, a declarat Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș.
Totodată, parlamentarul invocă Legea nr. 2/1968, care prevede că delimitarea județelor trebuie să țină cont de legăturile culturale și tradiționale ale populației, precum și Legea nr. 3/2000 privind referendumul, solicitând consultarea prealabilă a cetățenilor pentru orice modificare a limitelor teritoriale.
Ce presupune propunerea „Maramureș extins”
În locul absorbției într-o structură centrată pe Cluj-Napoca, senatorul propune evaluarea constituirii unei unități administrative consolidate în jurul municipiului Baia Mare, prin reunirea actualului județ Maramureș cu zone învecinate care au legături istorice, geografice și economice:
Țara Codrului, regiune etnografică ale cărei comunități sunt în prezent împărțite între Maramureș, Satu Mare și Sălaj;
Țara Oașului (cu centrul la Negrești-Oaș) și alte comunități din estul și sud-estul județului Satu Mare;
Comunități din nordul și nord-vestul județului Sălaj;
Localități din zona de contact cu Țara Năsăudului (județul Bistrița-Năsăud), aflate în proximitatea Maramureșului.
„Dacă PSD susține că România are nevoie de județe mai mari și mai puternice, atunci propun să aplicăm această logică și în cazul Maramureșului. Să analizăm reunirea unor teritorii care au legături istorice, geografice, culturale și economice, să valorificăm potențialul Țării Codrului și al Țării Oașului și să construim un pol administrativ puternic în jurul municipiului Baia Mare”, a precizat senatorul PNL.
Rolul strategic la frontiera UE și solicitarea unui studiu de impact
Argumentând că Maramureșul are o identitate istorică distinctă – de la voievodatele lui Dragoș și Bogdan I și Mănăstirea Peri, până la bisericile de lemn din Patrimoniul UNESCO și Ziua Maramureșului instituită prin lege la 15 august –, Niculescu-Țâgârlaș subliniază și importanța geopolitică a județului la frontiera cu Ucraina, consolidată de deschiderea punctului de trecere a frontierei Sighetu Marmației–Bila Țerkva în octombrie 2026.
În concluzie, parlamentarul cere ca orice proiect de reformă administrativă să fie fundamentat pe studii comparative riguroase privind costurile tranziției, indicatorii demografici, veniturile locale și accesibilitatea serviciilor publice, punând în balanță trei scenarii: integrarea în Cluj, menținerea actualului județ și crearea unui Maramureș extins.
