Săsar Online este numele unui ziar electronic – o platformă de știri și un spațiu activ al implicării comunitare – care oferă fiecărui cititor acces la informații verificate și la subiecte de interes major.
Numele acestei entități media derivă, evident, din toponimul Săsar, mai precis din hidronimul râul Săsar, cursul de apă ce străbate municipiul reședință de județ, Baia Mare. De la acest hidronim provine și numele localității Săsar (sat atestat documentar în 1327, astăzi în componența comunei Recea), al unei exploatări miniere (EM Săsar), vestită pentru bogăția minereurilor auro-argintifere, precum și al unui cartier băimărean situat între albia râului și dealurile nordice, construit în anii ’60.
Referitor la etimologia hidronimului, există mai multe ipoteze și teorii. Autorul unei lucrări monografice despre regiunea Maramureș, medicul Gheorghe Latiș, este de părere că „numele și-l ține, probabil, de pe vremea romanilor și se pare că el derivă din latina veche vulgară, când s-a numit Valea Saxarum, de la cuvântul saxulis, adică «bolovani rotunzi de râu», fiind foarte probabil ca numele să-i fi venit din mulțimea bolovanilor mari pe care îi avea în albia sa (după părerea arheologului Gavrilă Bălan)”.
Deși sursele acestei atestări sunt incerte, ipoteza este reluată într-o altă lucrare, editată de Comuna Recea: „Este o străveche așezare pe râul numit Rivulus Saxarum (Râul Pietrelor), de la care își trage numirea de Săsar”.
Nu de aceeași părere este profesorul universitar Nicolae Felecan (1941–2020). Într-un volum editat în 2011, reputatul latinist propune o derivare savantă: „Putea avea la bază rădăcina indo-europeană sar-, ser- («apă; curgere») (cf. sanscr. sísarti «curgere», lat. serum «lichid, zer»), repetată (sar-sar), întocmai ca Arar, fluviu galic menționat de Caesar. Și din punct de vedere fonetic forma Săsar poate fi explicată. Grupul consonantic -rs- s-a transformat, prin asimilarea lui -r-, în -ss-, scris, în epoca romană, și cu un singur -s-: -rs- > -ss-; lat. clas. deorsum > lat. pop. deossu(m) > rom. jos; sursum > sussu(m) > sus. Sarsar a putut deveni cu timpul Sassar și apoi Sasar, formă din care a rezultat, în mod normal, Săsar, prin trecerea lui a aton la ă”.
O altă teorie este prezentată în Dicționarul etimologic al localităților din județul Maramureș (2023), potrivit căruia numele toponimului Săsar ar reprezenta o adaptare românească a expresiei maghiare Szász-zár. Concret, într-o legendă etimologică a cetății Baia Mare (numită în Evul Mediu Cetatea Râul Doamnelor), se menționează că Aghata, zâna protectoare a orașului, venind să salveze urbea de asaltul tătarilor, „după o scurtă cuvântare de îmbărbătare, a pornit, cu toată ceata, spre Szász-zárhoz (= Săsar)”.
În varianta originală se consemnează: „Megnyitották a Szász-zár fazsilipjeit s a lezúduló víz eltemette a tatár sereget. E hősi tett emlékére Asszonypatakának nevezték el akkor Nagybányát.”
Traducere: „Au deschis porțile din lemn ale ecluzei săsești, iar apa dezlănțuită a înecat oastea tătară. În amintirea acestei fapte eroice, orașul a fost numit Pârâul Doamnei”.
Expresia Szász-zár (din magh. szász „sas, saxon; membru al unui grup etnic de origine germană” + zár „lacăt, încuietoare”) are, în acest context, sensul de „ecluză” sau „stăvilar” – o construcție hidrotehnică realizată, probabil, de meșteri sași pe cursul râului din apropierea orașului, cu rolul de a devia apa și de a umple șanțul de apărare din jurul cetății. De aici și numele cursului de apă: Szász-zár > Săsar.
Aidoma ecluzelor medievale care apărau cetatea Rivulus Dominarum, Săsar Online își propune să fie o pavăză pentru cetățenii municipiului Baia Mare, să le apere interesele și să le exprime doleanțele cu onestitate și deplină sinceritate.
