În spatele aparentei normalități, Baia Mare ascunde o realitate care devine tot mai greu de ignorat: consumul de droguri în rândul adolescenților nu mai este o excepție, ci un fenomen. Deși rareori vizibil la suprafață, acest flagel prinde rădăcini, alimentat de acces facil, presiunea anturajului și lipsa unui dialog real cu adulții.
Datele sunt alarmante. Un studiu realizat în rândul elevilor din clasele a X-a și a XII-a arată că între 7% și 16% dintre respondenți au consumat cel puțin o dată droguri ilicite în ultimele luni.
Mărturiile tinerilor băimăreni descriu o realitate crudă. Drogurile se consumă în apartamente aparent obișnuite, în scări de bloc, parcuri întunecate sau în mașini parcate în zone retrase. „La început consumam doar la petreceri. Dacă refuzai, te presau până luai”, spune un elev de clasa a XI-a din Baia Mare.
Accesul la substanțe este mai simplu decât ar vrea adulții să creadă. Rețelele funcționează pe bază de recomandări, iar comunicarea se mută în aplicații de mesagerie. „Dealerul nu vinde niciodată la necunoscuți, trebuie să știi pe cineva care știe pe cineva. De obicei comunici prin Snapchat, pentru că e mai discret și mesajele dispar. Problema e că marfa trece prin multe mâini până ajunge la tine, ceea ce înseamnă că e diluată și multiplicată”, explică un licean.
Unii adolescenți afirmă că drogurile sunt aduse din orașe mari, precum Cluj-Napoca, și apoi distribuite în Baia Mare. Canabisul rămâne cel mai răspândit, însă tot mai frecvente sunt abuzurile de pastile cu efect sedativ. „Efectele sunt imprevizibile și depind mult de starea ta. Eu nu am pățit nimic foarte grav, dar am văzut persoane care au făcut atacuri de panică sau crize de nervi”, spune un alt tânăr.
Un tânăr care a renunțat la consum vorbește despre prăbușirea lentă în care a fost prins: „Am avut o perioadă în care consumam des, mai ales cocaină. Din cauza cercului de prieteni am ajuns să consum la petreceri, apoi am început să caut singur. Când trăgeam, totul părea mai vesel și haotic, vorbeam cu toată lumea și simțeam că pot face orice. După ce trecea efectul, rămânea o oboseală extremă.”
Consumul de droguri nu mai este o problemă „a altora”. Este o realitate care crește chiar în mijlocul orașului. Iar fiecare zi de tăcere înseamnă încă un adolescent care poate face pasul din curiozitate spre dependență, fără să mai știe drumul înapoi.
Iustin Guraliuc