Râul Săsar, paradisul păsărilor acvatice. În ultimele zile, râul Săsar a devenit un punct de atracție pentru locuitori. Zeci de rațe sălbatice și alte păsări acvatice pot fi observate inclusiv în zonele urbane, un peisaj neobișnuit pentru mulți.
Este vorba despre o revenire a naturii sau despre un fenomen temporar, influențat de vreme și de activitatea umană? Am discutat cu dr. Alexandru Lapoși, profesor de ornitologie, pentru a înțelege ce se întâmplă, de fapt, pe Săsar.
De ce au revenit păsările pe Săsar?
Potrivit specialistului, ecosistemul râului a cunoscut, în ultimii ani, o ușoară îmbunătățire. „Scăderea poluării apei a permis revenirea treptată a vieții acvatice. Odată cu apariția peștilor, păsările au început să revină”, explică dr. Lapoși.
Totuși, râul Săsar nu este încă un ecosistem complet sănătos. Numărul mare de păsări observat în această perioadă nu indică o colonizare permanentă, ci mai degrabă un refugiu temporar.
Gerul a adunat păsările în oraș
Motivul principal pentru concentrarea păsărilor pe Săsar este vremea: „Majoritatea lacurilor sunt înghețate, iar Someșul și Lăpușul sunt parțial blocate. Săsarul a rămas, în mare parte, dezghețat, așa că păsările s-au adunat aici”, spune profesorul.
Odată cu încălzirea vremii, păsările se vor dispersa, rămânând doar speciile care iernează aici în mod obișnuit.
Se schimbă migrația păsărilor?
Schimbările climatice influențează, într-adevăr, comportamentul păsărilor, însă nu spectaculos de la un an la altul. „Este un proces lent. Unele specii aleg să rămână peste iarnă din cauza temperaturilor mai blânde. Vedem acest lucru inclusiv la berze, semnalate tot mai des iarna”, explică dr. Lapoși.
„Rața mare (Anas platyrhynchos) este cea mai comună specie de rață sălbatică și se adaptează foarte ușor. Parcurile, râurile și lacurile urbane devin habitate normale pentru ea”, precizează specialistul.
Hrănirea cu pâine – un gest bine intenționat, dar periculos
Unul dintre cele mai sensibile subiecte rămâne hrănirea păsărilor. „Pâinea este extrem de dăunătoare. O dietă bazată pe pâine poate provoca așa-numita boală a „aripilor de înger”, care duce la deformări grave”, avertizează profesorul.
Păsările nu refuză pâinea, iar acest lucru îi induce în eroare pe oameni, care cred că le fac un bine.
Hrănirea artificială modifică comportamentul natural al păsărilor. „Dacă au hrană ușor accesibilă, păsările se deplasează mai puțin și tind să rămână în aceleași locuri. În plus, aglomerările pot favoriza transmiterea bolilor”, explică dr. Lapoși.
Ce este permis și ce nu
Dacă oamenii doresc totuși să interacționeze cu păsările, specialistul recomandă moderație și alimente naturale: semințe (porumb, grâu, floarea-soarelui); legume și fructe crude sau fierte, tăiate mărunt.
Speciile care se hrănesc cu pește, precum stârcii sau cormoranii, nu trebuie hrănite.
Cel mai important sfat: liniștea
„Păsările au nevoie de liniște. Dacă se îndepărtează sau devin agitate, înseamnă că ne-am apropiat prea mult”, subliniază profesorul. Observarea de la distanță este cea mai sigură formă de interacțiune.
Interesul crescut al publicului pentru păsările de pe Săsar este un semn pozitiv. „Oamenii care observă natura ajung, de multe ori, să o protejeze”, spune dr. Lapoși.
Cu puțină informare și responsabilitate, conviețuirea dintre oraș și viața sălbatică poate deveni o normalitate și nu o excepție.
