Potrivit datelor furnizate de observatoarele astronomice, solstițiul de vară se produce la ora 11:24, ora României. În acel moment, longitudinea astronomică a Soarelui atinge 90 de grade, iar razele solare cad sub cel mai mare unghi asupra teritoriului țării noastre.
În ziua solstițiului, durata luminii naturale ajunge la valoarea maximă din an. În România, ziua va avea aproximativ 15 ore și 32 de minute, în timp ce noaptea va dura doar 8 ore și 28 de minute.
După acest moment, zilele vor începe să se scurteze treptat, iar nopțile să devină din ce în ce mai lungi. Acest proces va continua până la solstițiul de iarnă, care are loc în jurul datei de 21 decembrie.
Pe lângă semnificația sa astronomică, solstițiul de vară ocupă un loc important și în tradițiile populare românești. Perioada este asociată cu sărbătoarea Sânzienelor și este considerată una cu o puternică încărcătură simbolică și spirituală.
Conform credințelor transmise din generație în generație, în ziua solstițiului nu este recomandat să se spele rufe, să se coasă sau să se desfășoare alte activități gospodărești considerate obositoare. Tradiția spune că ignorarea acestor obiceiuri poate aduce ghinion sau poate afecta belșugul gospodăriei.
De asemenea, bătrânii îi sfătuiau pe cei tineri să evite certurile și conflictele în această perioadă. Potrivit credințelor populare, neînțelegerile apărute în ziua solstițiului se pot prelungi pe tot parcursul anului.
Astfel, solstițiul de vară rămâne nu doar un reper astronomic important, ci și un moment încărcat de tradiții și obiceiuri care continuă să fie respectate în multe zone ale României.
