Cu ocazia Zilei Gărzii Naționale de Mediu, marcată în 12 martie 2026, comisarul general Andrei Corlan a transmis un mesaj optimist despre evoluția instituției în cei 23 de ani de existență, despre modernizarea controalelor, atragerea de fonduri europene și rolul tot mai important al prevenției și educației în protejarea mediului.
„Au trecut 23 de ani. Timpul nu a stat pe loc și nici noi. Am crescut, împreună, umăr la umăr, generații de experți care au evoluat, de la activități de control rudimentare, la generatori de politici publice de mediu”, arată comisarul general în mesajul său, subliniind că instituția a devenit o piesă importantă în arhitectura europeană de protecție a mediului.
Totuși, dincolo de aceste declarații optimiste, realitatea din teren ridică întrebări serioase, mai ales în județe precum Maramureșul, unde problemele de mediu persistă de ani buni și rămân, în mare parte, nerezolvate.
Moștenirea toxică a mineritului continuă să apese asupra județului. Zeci de halde de steril și iazuri de decantare provenite din fostele exploatări miniere reprezintă încă potențiale surse de poluare pentru aer, sol și ape. În zonele Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Băiuț sau Borșa, depozitele de steril și terenurile contaminate cu metale grele rămân o problemă reală, iar ecologizarea lor avansează lent, în ciuda promisiunilor repetate.
Mai mult, unele iazuri de decantare continuă să genereze temeri privind posibile poluări accidentale sau dispersia pulberilor toxice în atmosferă. În jurul acestora, comunitățile locale trăiesc de ani întregi cu sentimentul că problemele sunt doar amânate, nu rezolvate.
La acestea se adaugă poluarea solului pe fostele platforme industriale, gestionarea deficitară a unor depozite de deșeuri și lipsa unor intervenții ferme pentru reabilitarea terenurilor degradate. Deși tehnologia, dronele și laboratoarele mobile invocate în mesajul oficial sună bine în discursuri, pentru mulți locuitori din Maramureș rezultatele concrete rămân greu de văzut.
În mesajul său, comisarul general subliniază că misiunea Gărzii Naționale de Mediu urmărește „binele public, dezvoltarea economică și generarea de încredere prin respectul pentru mediu”. Însă tocmai această încredere este pusă la încercare atunci când problemele istorice de poluare rămân, an după an, pe lista promisiunilor.
Ziua Gărzii Naționale de Mediu ar trebui să fie, într-adevăr, „despre respect și viziune”, așa cum afirmă conducerea instituției. Dar pentru comunitățile care trăiesc lângă halde de steril, terenuri contaminate sau depozite de deșeuri, respectul pentru mediu înseamnă mai puțin discursuri și mai multă acțiune.
Pentru că, dincolo de aniversări și bilanțuri optimiste, adevăratul test al instituțiilor de mediu rămâne unul simplu: cât de curat este aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem și pământul pe care trăim.
